Excursie in Iordania
De mult timp imi propusesem sa fac o excursie in Iordania, auzisem ca este la mare cautare, drept pentru care am inceput sa fac research-ul necesare pentru aceasta excursie. Am verificat ofertele hotelurilor si evident pretul biletelor de avion ale companiilor care deservesc aceasta tara.
Nu in ultimul rand am citit cam tot ce se putea despre Iordania in articolele scrise de: Cezar Dumitru, Adi Somai, Raluca de la “In sandale” si am vazut toate videou-rile celor de la Travelistii ca sa imi fac o idee. Asa ca stiam clar, voi pleca in septembrie si voi sta o saptamana, deja imi schitasem eu toate ideile ce si cum, aveam un plan in minte.
Numai ca una este ce credeam eu ca este ok si alta stie un localnic despre tara lui si cele mai bune trasee, cum sa vezi cat mai multe locuri interesante intr-un timp scurt. Asa ca buna mea prietena Tania si sotul ei mr.Khalil ne-au ajutat si impreuna cu cei de la hotelul din Amman ne-am organizat calatoria in toata Iordania.
Program facut pe zile cu toate cazarile, toate mesele incluse si sofer/ghid la dispozitia noastra full day si vizitarea a cat mai multe obiective. Datorita prietenilor nostrii ne-au facut o oferta de nerefuzat asa ca nu am mai stat pe ganduri si am acceptat. Puteam eu sa ma zbat la greu sincer nu imi iesea acest program nici ca pret si nici ca orase si obiective vizitate. Deci ospitalitatea iordanienilor este remarcabila in general si in particular prietena noastra si sotul ei s-au intercut pe ei cu tot ce au facut pentru noi.
Dupa ce s-a pus la punct excursia pana in cele mai mici detalii, am plecat catre Amman cu un zbor Ryanair impreuna cu doua prietene Mariana si Mioara. Dar pana la zbor trebuia sa predam bagajul de cala, in fata noastra deja trei personae au fost refuzate si nu intelegeam de ce, asa ca a venit randul nostru, predam pasapoartele si ni se cere Jordan Pass-ul, il aratam si ni se spune ca sunt 2 Jordan pass, cel cu muzeele dar si cel cu viza. Ok si unde il gasim, nu citisem de acesta pe nicaieri. O duduie obosita ne arunca din varful buzelor tuguiate, rujate maxim cu un corai tipator, ca de pe google. Dai cauta si intreaba, noroc cu doua fete care m-au ajutat si am facut si acest formular de care habar nu aveam, formularul era pe MAE.ro cel cu bifa verde, deci faceti-l in avans. Cu 48 de ore in avans am cumparat si Jordan Pass-ul cel de intrare la obiectivele turistice din Iordania, merita banii cu prisosinta.
Cu formularele gata trecem de duduia cu pricina, predam bagajul si deja ne simteam mai bine, ne-am imbarcat si am plecat. Un zbor de 2 ½ ore, comod si fara probleme, am ajuns in timp ne-am indreptat spre zona de prezentare a Jordan Pass si stampilarea pasaportului, dupa care spre controlul de frontiea.
A urmat banda de bagaje. Acolo nici un bagaj intrasem putin in panica, cand apare un iordanian dragut si ne arata bagajele tuturor celor din avion, care erau frumos asezate langa un perete, toate intregi si fara fermoare rupte si altele. Mi-am zis interesant. Am iesit si ne-am intalnit cu prietenii nostrii, o minunatie de oameni calzi si primitori, doritori de oaspeti. Tania o adevarata romanca din Suceava casatorita cu mr. Khalil care a invatat in Romania in studentie. Niste oameni minunati sa ii pui pe rana care nu stiau cum sa ne mai rasfete cu diferite preparate iordaniene.
Prima oprire a fost la cofetaria Habiba, unde am degustat faimoasele Knafee, luand si acasa o portie si mai mare, a urmat, hummus, falafel, shaworma, babaganoush, ceai negru cu Melisa sau cafea cu cardamom. Yummi, Yummi. Dupa asa festin….Pe la miezul noptii am ajuns si noi la hotel cam rupte de oboseala. A doua zi incepea periplul. Aveam de vizitat Jerrash si castelul de la Ajlun.
Am inceput ziua doi cu un mic dejun copios dupa care am sarit in taxiul nostru si l-am cunoscut pe mr. Ali, soferul si ghidul nostru. Am aflat ca de origine era palestinian dar familia lui venise de multi ani si se stabilise in Iordania. De asemeni am aflat ca avea 11 copii si 44 de nepoti, ooooooooooo mama, ma si gandeam cum or sta toti la masa si in ce vase se gateste la el acasa.
Dar sa revin, la 8:30 am plecat catre castelul din Ajlun din Amman cam vreo 80 km. La aceste puncte turistice se poate ajunge cu Jett Bus(acestia au site dar nu se poate face rezervarea din Romania am incercat dar am renuntat) sau cu autobuze locale. Cautarea pe google da rezultate, asa ca puteti verifica. Mr. Ali nu a fost numai soferul nostru a fost si ghidul nostru si ne-a desfatat cu adevarate povestiri despre zonele vizitate, deci va multumim pentru tot confortul oferit. Cum spuneam am pornit catre cel mai indepartat punct castelul din Ajlun, vreo ora de mers din Amman si vreo 87 de km, dupa care veneam la Jerrash vreo 20 de km despart cele doua locatii, serveam pranzul si ne intorceam in Amman. La aceste puncte turistice pentru a vedea si vizita tot iti poate lua de la 1 ½-5 ore, este in functie de cat vrei sa stai si sa vizitezi. Despre descrierile castelelor veti gasi cam aceleeasi detalii deoarece sunt aceeasi ghizi si aceleasi material de prezentare a locatiilor, de aceea voi face o mica descriere a locurilor si voi lasa fotografiile sa vorbeasca mai mult in locul meu.
Ajlun,
Castelul Ajloun nume medieval Qalʻat ar-Rabad, este un castel musulman din secolul al XII-lea situat în nord-vestul Iordaniei, este localizat in Jabal Awf la 1123 metri deasupra marii. Este așezat pe un vârf de deal aparținând districtului Mount Ajloun, cunoscut și sub numele de Jabal ‘Auf după un trib beduin care a capturat zona în secolul al XII-lea.
De pe terenul său înalt, castelul păzea trei wadiuri care coboară spre Valea Iordanului. A fost construit de ayyuvizi în secolul al XII-lea și extinsă de mameluci în al XIII-lea.
Castelul Ajlun este situat pe locul unei vechi mănăstiri, ale cărei urme au fost descoperite în timpul săpăturilor arheologice. Tradiția spune că numele „Ajlun” provine de la un călugăr din perioada bizantină care a trăit în zonă. Castelul a fost reconstruit în 1184 de către printul Izzedin Usemah, general în armata in timpul sultanului Salah al din al Ayyubi. Castelul asigura protectia si securitatea rutelor de comert si controla traficul de-a lungul drumului care leagă Damascul și Egiptul, deasemeni a fost fortareata militara majora din zona. Voi lasa fotografiile sa vorbeasca si sa descrie mai bine decat cuvintele mele.
De aici ne-am indreptat catre orasul antic Jerrash, care se afla la 20km de Ajlun.
Jerash sau Gérasa este un oraș în nordul Iordaniei. Orașul este centrul administrativ al Guvernoratului Jerash si 50-60km il despart de Amman. La Jerash am vizitat orasul antic despre ale carui ruine se spune ca sunt cel mai bine pastrate vestigii romane din afara Italiei. Orasul a fost locuit inca de acum 6500 de ani, dar perioada sa deglorie a fost in timpul ocupatiei romane. Orasul a fost descoperit in secolulal XVII-lea de un explorator german si ca urmare a lucrarilor de restaurare, azi putem admira principaleleelemente arhitecturale ale unui oras roman
Jerash este locul ruinelor orașului greco-roman Gerasa, denumit și Antiohia de pe Râul de Aur. Inscripțiile grecești antice din oraș susțin că orașul a fost fondat de Alexandru cel Mare și de generalul său Perdiccas, care se presupune că s-a stabilit odată cu soldații macedoneni acolo în primăvara anului 331 î.Hr., când a părăsit Egiptul și a traversat Siria în drum spre Mesopotamia.
In perioada romană a aparut Strada Colonadelor, după cucerirea romană din 63 î.Hr, Jerash și pământul din jurul său au fost anexate la provincia romană a Siriei romane, iar mai târziu s-a alăturat ligii orașelor Decapolis. Istoricul Josephus menționează orașul ca fiind locuit în principal de sirieni și având, o mică comunitate evreiască. În anul 106 d.Hr., Jerash a fost absorbit în provincia romană Arabia Petraea, care includea orașele Philadelphia (astăzi Amman), Petra și Bosra. Cam in acelas an cand au invadat si Dacia noastra. Romanii au asigurat securitatea și pacea în acest domeniu, ceea ce a permis poporului său să-și dedice eforturile și timpul dezvoltării economice și a încurajat activitatea de construcții.
Jerash este considerat unul dintre cele mai mari și mai bine conservate situri de arhitectură romană din lume în afara Italiei. Jerash a fost locul nașterii matematicianului Nicomachus din Gerasa
În a doua jumătate a secolului I d.Hr. orașul Jerash a obținut o mare prosperitate. În anul 106 d.Hr. împăratul Traian a construit drumuri în întreaga provincie și comerțul s-a dezvoltat tot mai mult în Jerash. Împăratul Hadrian a vizitat orașul Jerash în 129-130 d.Hr. Arcul de triumf (sau Arcul lui Hadrian) a fost construit pentru a sărbători vizita sa. Cam atat despre Jerrash.
Dupa ce am terminat de vizitat am tras o tura prin piata centrala sa vedem fructe si legume pe care nu le cunosteam, dupa care ne-am oprit sa mancam la The Old Roman Restaurant. A urmat drumul spre Amman si evident putin relax, nu a omorat pe nimeni. Este asa minunat sa nu fi la serviciu si sa te delectezi cu o narghilea pe acoperisul hotelului, simti ca timpul are o alta dimensiune si inveti sa apreciezi mai mult linistea. Cred ca am stat vreo 2 ore dupa care am fost invitate la restaurantul Levant de catre Mihaela, alta prietena de a noastra, romanca stabilita de multi ani in Iordania. Ea impreuna cu fiica ei Izdihar ne-au luat de la hotel(hotelul nostru era la 200 de metri de Parlament) si am petrecut o seara minunata cu preparate care mai de care mai delicioase, cu multa vorba si voie buna. Am gustat hummus, salata fatush, salata de linte, tabbouleh cu chia, salata cu pomelo, o specialitate armeneasca salata de sfecla rosie cu hrean si nuca, cartofi picanti, chicken(pui) Usmaliya, adica bile de pui umplute cu carne si seminte de pin si migdale, salata de ceapa rosie murata cu castraveti, frika verde prajit, sharwma de pui si vita, mount Ararat, adica inghetata de vata de zahar, lesini de placere si Muhalabieh brulee, budinca traditionala umpluta cu caise si aromata cu apa de trandafiri, deliciiiiii, curcubeu pe cerul gurii. I-am promis lui Zuzu daca vine in Romania ca ii pregatesc papanasi, deci promisiunea e promisiune. La fel ca si in seara anterioara iar am ajuns pe la miezul noptii. Trebuia sa ne facem bagajele deoarece plecam spre Petra, una din cele 7 minuni ale lumii moderne. Dar pana acolo vom trece prin Madaba si vom avea multe alte locuri interesante de vizitat. Eu nici nu ma gandisem la asa program nici nu luasem in calcul sa vizitez Madaba si Aqaba, noroc cu Tania, care e foarte atenta la detalii si descurcareata foc , ne-a pus in program si aceste orase, care meritau vazute.
Lasă un răspuns